vineri, 25 februarie 2011

Banca … pentru Dezvoltarea Comunitara

           In aceasta nota, ne limitam la o scurta analiza atenta a logicilor, nepunandu-se pentru moment atentia datorata poate concurentei care se va naste intre Institutiile existente si prin urmare asupra actiunilor pe care acestea le vor intreprinde pentru a se opune cresterii si dezvoltarii noii Institutii de Credit.
Acest lucru se va realiza luand in considerare faptul ca vehicularea pe piata individualizata, din partea Asociatilor, prezenti si viitori, constituie un motiv suficient pentru a justifica motivele de crestere pe o piata care se afla puternic in cautarea de capitaluri in vederea dezvoltarii propriului potential, neexprimat inca. Un mod de a spune ca Romania are o nevoie puternica de a gasi un volan financiar capabil sa-i permita recuperarea resurselor uriase puse la dispozitie de Comunitatea Europeana nu numai pentru perioada 2007-2013 ci, in mod previzibil, pentru cel putin treizeci de ani (a se vedea alte cazuri, al Greciei si Portugaliei pentru a nu le mentiona pe aceleasi Italia, Spania, Germania si Franta, in unele zone). Romania, pe care Comunitatea a declarat-o totalmente Obiectivul 1, sau zona nedezvoltata care are nevoie de crearea unor structuri initiale pentru dezvoltarea Tarii.
Si, in plus, considerand ca in orice caz, din dialectica solutiilor care se vor pune in practica incetul cu incetul, se vor naste orizonturi pozitive pentru Romania.

 Obiectul Social : Concurarea la dezvoltarea economica si sociala a Tarii ca un volan financiar pentru utilizarea Fondurilor Structurale si de Coeziune Sociala .In principiu, noua Banca va acoperi toate zonele de credit, dar va avea in mod prioritar un
Obiectiv societar :Acela de a deveni Axa Financiara pentru Sectorul Public – care are nevoie in mod predominant de politici auxiliare - ( si prin urmare in Sanatate, Transporturi, Telecomunicatii, etc, Provincii, Localitati) si pentru Agricultura ( care reprezinta 70% circa din PIL actual al Romaniei).
Intr-adevar, sectoarele delimitate mai sus, daca au fost totusi alese drept prioritare pentru a oferi structuri si progres economic Tarii, dintr-un punct de vedere al politicii industriale al bancii care urmeaza a se constitui, sunt de asemenea si sectoarele cu un risc antreprenorial mai mic:
Sectorul public, pentru ca prin definitie nu poate sa fie falimentar;
Agricultura, pentru ca este sectorul in care marginea de acoperire a garantiilor, din punct de vedere bancar, este mai mare decat oricare alta, fiind excluse garantiile derivand din creditul cash.
Trebuie sa observati ca pentru sectorul agriculturii, totusi, trebuie sa vedem nu numai partea dezvoltarii agricole, ci si pe cea a recuperarii fondurilor comunitare pentru:
PAC ( Politica Agricola Comunitara ), si prin urmare a ajutoarelor la venitul producatorilor; Asociatiile Producatorilor, pentru a oferi un schelet comercial si de piata productiilor, adresand culturile pietei, favorizand traseul virtuos spre valorificarea acestora, etnica (si prin urmare DOP si IGP* si Consortiile lor de Valorificare ) si calitativa.
Aceasta pentru o dubla motivatie:
Fondurile recuperate, dupa o prima faza, nu vor fi preluate in totalitate si imediat de banca, care va trebui desigur sa "insoteasca" din partea sa cererile PAC, dar sumele aflate in stoc vor constitui de fapt un mod de achizitie din partea bancii a resurselor de creditare cu remuneratie mica;
Producatorul va fi sensibil la indicatiile partii care il favorizeaza sa-si achizitioneze resursele. *DOP : Denumirea Originii Protejate
IGP : Indicare Geografica Protejata
Merita sa subliniem ca individualizarea sectorului Public si al Agriculturii nu limiteaza deloc, din punctul de vedere al pietii potentiale, posibilitatile operative, fiind vorba in fiecare caz de operarea pe piata recuperarii de resurse (33,5 miliarde de €) pe care Comunitatea le-a pus la dispozitie. 

Gestionarea Fondurilor Structurale Fondurile Structurale reprezinta partea economica a unei analize a nevoilor careia se opun:
1. analiza financiara a gradului de suportare al investitiilor
2. garantiilor pentru erogarea creditului.
Aceste riscuri revin bancii, care la timpul sau a eliberat obligatia sa cu privire la "partea bancara" a proiectului, sau obligatia, in caz de obtinere a decretului de acceptare a cererii de ajutor, de a acorda creditul pentru partea care revine solicitantului ( 40%~ privat, 15%~, dar chiar si 2% public ).
Avansurile din resursele comunitare, de fapt, se realizeaza infruntand doua riscuri pentru sumele erogate:
Recuperarea acestora in caz de neutilizare fata de scopurile permise prin decretul de acordare;

Executarea exacta a lucrarilor. 


         In fata unor astfel de riscuri, bancile nu acorda creditul decat in baza unei garantii, bancara sau asigurativa, care sa garanteze riscurile de mai sus. (1)O alta observatie de importanta relevanta este aceea ca multi intreprinzatori privati, care desi au atout evidente, nu pot accede la creditele Fondurilor Structurale din lipsa garantiilor in ceea ce priveste sectorul bancar. (2)
Este de la sine inteles, prin urmare, ca banca are interesul de a fi insotita de doi alti actori din sistem,
o Companie de Asigurari (1)un Consortiu de Garantare Colectiva a Creditelor - 9 Consortii (2) o Societate de Factoring (3)
Aici nu este descrisa o Companie de Asigurari dacat pentru observatia ca sarcina sa este aceea de a reasigura, pe piata internationala, (Londra, cea mai buna si cea mai avansata) riscurile si apoi cautiunile de credit, retinand pentru sine doar o parte mica (in mod indicativ 0,80-1% net ).
O Companie de Asigurari astfel constituita, in timp, va putea sa-si co-asume riscuri dar va trebui, sa initieze rapid o politica de piata neputandu-se ipotiza eliberarea de cautiuni de credit, decat in cadrul fiziologicului 8%.

Consortiul de Garantare Colectiva a Creditelor
Merita prin urmare, sa ne gandim imediat la o Banca de Garantare a Creditelor, constituita si in strainatate (cu recunoasterea ulterioara a Bancii din Romania – art. 24 L. Bancara), de exemplu in formele 106 italiene ( min. 600 mii € ) sau a Sparkassa suedeze ( da 35 mii € ), cu exceptia cercetarii dreptului bancar romanesc pentru a gasi o solutie analoaga si compatibila.
O figura asemanatoare, care are calitati relevante chiar si sociale pentru ca permite privatilor, inlesnind pentru acestia, recurgerea la creditul bancar, a fost favorizata la timpul sau de Comunitatea Europeana, care a contribuit la consolidarea Capitalului Social , una din bazele garantiei. Unul din beneficiarii contributiei comunitare, in materie, CONFIDI VENEZIA, azi transformata in NEAFIDI etc.
Se va spune, dar numai in mod incident, ca Consortiul:
1^: are si obligatia de a trata cu banca dobanzile pasive pentru proprii aderenti;
2^: nu garanteaza expozitiile Asociatului unic, aprobate de Consiliul de Administratie, dacat pana la maxim 40% ( si uneori chiar si 30 si 20% ).
In orice caz insa, reduce riscul bancar propriu zis si apoi diferitele Consortii sunt ajutate de sistemul bancar care uneori ( ex: Banca S. Paolo IMI ) coparticipa in calitate de asociat.

Analiza Riscului Bancar

Banca ce urmeaza a se constitui nu are, in acest moment, o serie istorica de risc asupra careia sa-si masoare riscurile derivate din fiecare cerere.
In mod probabil nu va putea nici sa aiba un Consiliu de Administratie compus din experti din sectorul de Risk Management care sa fie capabili din punct de vedere profesional sa evalueze fiecare risc.
Rezulta oportunitatea de a ne gandi la constituirea, pe baza exclusiv tehnica (operatori din sector, profesori universitari, experti in Basilea2 etc ) a unui
Comitet de Credit
Recuperarea ulterioara a informatiilor rezervate despre intreprinzator, despre piata sa, despre riscurile de pe piata sa, induc sustinerea ipotezei ca la nivelul fiecarei Agentii opereaza un
Comitet de Evaluare, care are scopul tocmai de a recupera informatii rezervate despre intreprinzator si despre firma sa.
cu functia de a analiza pozitiile, asa cum parvin, si cu aceea de a determina o clasificare a riscului (rating individual) avand in vedere faptul ca riscurile nu sunt numai acelea rezultate din bilantul firmei solicitantilor creditului, ci si din modul de operare al intreprinzatorului ( tipic Basilea2 ).
poate sa opereze in Romania cu sectorul bancar pana in 2012. Dupa aceasta data, cu adoptarea EURO, in conformitate cu regulamentul Basilea2, aferent riscului bancar, nu vor fi acceptate ulterior garantii de nivel secund ( tipice Consortiului ).
si chiar si cea a






joi, 24 februarie 2011

“AI INCREDERE” – despre ce vorbim?

            Este vorba despre o forma dovedita de consortiu / cooperativa, prin urmare fara scop lucrativ, care permite PMI din diferite sectoare sa infrunte impreuna dialogul cu bancile pentru a favoriza accesul la credit prin intermediul garantiilor colective.  Aceasta initiativa a fost sustinuta initial in Italia, locul sau de origine, de catre institutiile locale mici cum ar fi camerele de comert interesate de sustinerea economiei locale. Azi realitatea demonstreaza un interes din partea regiunilor si chiar din partea UE; in consecinta s-a trecut la forme de sustinere financiara mai articulate.  De fapt in Romania ne asteptam in mod cert la imbratisarea acestei initiative din partea organelor europene, intrucat constituie o sursa de dezvoltare pentru economia intreprinderilor mici si mijlocii romanesti.
Consortiul are ca structura de baza organizatorica: Adunarea asociatilor, Consiliul Directiv, Presedintele si Vicepresedintii, unul sau mai multe Comitete Executive si Colegiul Revizorilor de Conturi. La baza acestei forme de consortiu / cooperativa se afla faptul ca astfel fiecare este obligat sa-si aduca contributia: bani + o garantie cu valoare limitata definita in momentul acordurilor care nu garanteaza pentru un singur asociat, ci, in baza acordului ce se stabileste intre consortiu si o banca “x” se obliga sa acopere riscurile consortiului pentru valoarea prescrisa. Prima forma de control a riscurilor asumate se realizeaza chiar la nivelul adunarii intrucat se raspunde pentru riscurile asumate la nivel de consortiu si nu la nivel personal, prin urmare exista un control incrucisat intre asociati.  
Garantia pe care fondul o acorda pentru activitatile propriilor asociati, acopera pana la un maxim de 50% din creditul obtinut, prin urmare reduce riscul asumat de banca pana la jumatate. In plus, activitatea consortiului a devenit in zilele noastre subsidiara celei a bancii, intrucat s-a imbogatit in ceea ce priveste profesionalismul si experienta, acest lucru determinand faptul ca instructiunile aprobate de consortiu sa obtina intotdeauna OK-ul din partea bancilor.   
Este important sa subliniem faptul ca aceasta va fi o initiativa adresata in primul rand realitatii antreprenoriale romanesti, foarte dinamica si intreprinzatoare pentru care aceasta noua forma de finantare mediata va reprezenta un impuls ulterior catre noi tinte.  
Este vorba de un model de colaborare universala care necesita numai o structura organizatorica pentru a fi valorificata. In plus, reprezinta pentru realitatea creditului romanesc, o metoda interesanta de pregatire in vederea infruntatii posibilelor dificultati derivand din conformarea sistemului bancar romanesc la regulile Basilea 2.  
Pentru banci nu reprezinta nimic altceva decat o oportunitate de a-si mari volumul de afaceri iar pentru asociatii consortiului o noua solutie la problemele lor de finantare.