CALENDARUL ORIENTATIV

CALENDARUL ORIENTATIV ĂRII OPERAŢIUNILOR DIN CADRUL POS CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 2011

Domenii majore de intervenţie / Operaţiuni

Data estimativă a lansării

(Luna)

Observaţii

Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient

DMI 1.1 Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM

Op. 1.1.1 - Sprijin financiar în valoare de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii

Septembrie 2011apel de proiecte cu termen limită

Op. 1.1.1 - Sprijin financiar în valoare cuprinsă între 1.075.001 - 6.450.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii

Martie 2011apel de proiecte cu termen limită

Op. 1.1.1 - Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile pentru întreprinderi mari

Martie 2011apel de proiecte cu termen limită

Op. 1.1.2 - Sprijin pentru implementarea standardelor

Aprilie 2011apel de proiecte cu termen limită

Op. 1.1.3 - Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare

Martie 2011apel de proiecte cu termen limită

DMI 1.2. Accesul IMM la finanţare

În derulare – Fondul de participare JEREMIE

DMI 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului

Op. 1.3.1 - Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor (SSA) de interes naţional şi internaţional – poli de competitivitate

Decembrie 2011

Op. 1.3.2 - Sprijin pentru consultanţă acordat întreprinderilor mici şi mijlocii

Noiembrie 2011apel de proiecte cu termen limită

Op. 1.3.3 - Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere

Decembrie 2011

Axa 2 - Creşterea competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare

DMI 2.1 Cercetarea în parteneriat între universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie

Op. 2.1.1 - Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi / instituţii de cercetare şi întreprinderi

Apel în derulare

(lansat în 14 octombrie 2010)apel de proiecte cu depunere continuă

Op. 2.1.2 - Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate

Buget epuizat (apel 2009)

DMI 2.2 Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative

Op. 2.2.1 - Dezvoltarea infrastructurii C-D existente şi crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)

Buget epuizat (apel 2007; apel 2009)

Op. 2.2.2 - Dezvoltarea de poli de excelenţă

Decembrie 2011

Op. 2.2.3 - Dezvoltarea unor reţele de centre C-D, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil (GRID, GEANT)

Buget epuizat (apel 2008)

Op.2.2.4 Întărirea capacităţii administrative

Buget epuizat (apel 2008; apel 2009)

DMI 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare si inovare

Op. 2.3.1 - Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative

Apel în derulare

(lansat în 2008)apel de proiecte cu depunere continuă

Op. 2.3.2 - Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru CD

Buget epuizat

Op. 2.3.3 - Promovarea inovării în cadrul firmelor

Februarie 2011apel de proiecte cu depunere continuă

Axa Prioritară 3 - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

Op. 3.1.1 Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe.

Apel în derulare(lansat în 20 Decembrie 2010, închidere în 29 iulie 2011) apel de proiecte cu depunere continuă

Op. 3.1.2 – 3.1.3 Sprijin pentru realizarea retelelor broadband

Iunie 2011

Op. 3.1.4 Susţinerea conectării unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadband.

Martie 2011

3.2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne

Op. 3.2.1 Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.

Buget epuizat

Op. 3.2.2 Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice.

Buget epuizat

Op. 3.2.3 Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Learning.

Buget epuizat

Op. 3.2.4 Susţinerea implementării de soluţii de e-sanatate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar central.

Buget epuizat

Op. 3.2.4 Susţinerea implementării de soluţii de e-sanatate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar local.

Februarie 2011apel de proiecte cu termen limită

3.3. Dezvoltarea e-economiei

Op. 3.3.1 Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţii electronice pentru managementul afacerilor.

Februarie 2011apel de proiecte cu depunere continuă

Op. 3.3.2 Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri.

Martie 2011apel de proiecte cu depunere continuă

Axa Prioritară 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice

DMI 4.1. Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)

A) Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice

Martie 2011apel de proiecte cu depunere continuă

B) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribuţie – partea de transport

Martie 2011apel de proiecte cu termen limită B) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii

Buget epuizat

3pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribuţie – partea de distribuţie

C) Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru Instalaţiile Mari de Ardere din grupuri modernizate-retehnologizate

În derulare

Apelul cu depunere continuă desfasurat în cursul anului 2010 s-a prelungit pana la 30 decembrie 2011 prin Ordin MECMA

DMI 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi

Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (de mică putere), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Iunie 2011apel de proiecte cu termen limită

DMI 4.3. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei

Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europene

Martie 2011

Proiect pentru reglementarea autonomiei locale

Proiect pentru reglementarea autonomiei locale

ACUM VOM VEDEA ADEVARATII PRIMARI

       Senatorii au in studiu un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 215 (r1) din 23/04/2001 privind administratia publica locala.

Articol unic – Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 20/02/2007, se completeaza dupa cum urmeaza:

Litera j) a articolului 1 se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

Art. 1 – (1) Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale.

(2) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) activitati de administratie social-comunitara – actiunile prin care se concretizeaza relatia autoritatilor administratiei publice locale cu asociatiile de proprietare de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;

b) aglomerari urbane – asociatiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat intre municipii, altele decat cele prevazute la lit. j),  si orase, impreuna cu localitatile urbane si rurale aflate in zona de influenta;

c) asociatii de dezvoltare intercomunitara – structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor servicii publice;

d) autoritati deliberative – consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ – teritoriala ale municipiilor.

e) autoritati executive – primarii comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor, primrul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului judetean

A fost adoptata Legea parteneriatului stat-biserica

Protectia sociala se face cu binecuvantarea clerului. A fost adoptata Legea parteneriatului stat-biserica 

Dupa cum spunea si ministrul Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea, parteneriatul public-privat este esential pentru sustinerea economiei autohtone. Pana una-alta insa, statul a incheiat un parteneriat cu biserica. Unul de finantare a cazurilor sociale.

Deputatii au adoptat marti, cu o majoritate covarsitoare, Legea privind parteneriatul intre stat si biserica. Actul normativ prevede ca pana la 80% din banii necesari proiectelor de asistenta sociala derulate de biserica sa fie suportati de la bugetul de stat, restul de 20% fiind acoperit, de catre biserica, prin donatii si sponsorizari.

"Prin implicarea Bisericii, se ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice", a declarat Raluca Turcan, presedintele Comisiei de cultura din Camera Deputatilor.

Actul normativ practic recunoaste si sutine implicarea Bisericii in viata comunitatilor, indeosebi pe partea de asistenta sociala. Astfel, acele cazuri speciale care vor avea binecuvantarea bisericeasca, vor beneficia si de suportul financiar al statului.

Sunt vizate in acest sens mai multe categorii de persoane:  copii aflati in dificultate, persoane adulte cu dizabilitati, persoane varstnice lipsite de venituri, care nu se pot intretine singure, persoane care au avut de suferit de pe urma calamitatilor naturale, familii sarace care nu pot asigura ingrijirea si educatia corespunzatoare copiilor, nu au acces la servicii de asistenta medicala si nu sunt cuprinse in sistemul de protectie sociala a statului.

Pe de alta parte, autoritatile locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate.

Autor: Lacramioara Vidru

    

Legea parteneriatului stat-biserica si dezorganizarea opozitiei in parlament

By transildania

In urma cu trei zile Camera Deputatilor a adoptat definitiv legea parteneriatului intre stat si biserica. Proiectul legislativ nu s-a prea dezbatut public inainte se votul final, multa lume a aflat de el abia dupa adoptare, si dezbaterea a fost prin urmare una ex post, si limitata mai mult la unele luari de pozitii pe bloguri sau ale unor ONG-uri. Laudata de catre initiatoarea sa deputata pedelista Raluca Turcan drept un pas catre “reformarea sistemului de asistenta”, legea prevede finantarea in proportie 80% de la bugetul statului a unor proiecte din domeniul social derulate si controlate de organizatiile cultelor religioase.

Legea este din multe puncte de vedere foarte problematica:

- incalca principiul constitutional al separarii bisericii de stat

- privilegiaza bisericile fata de alte organizatii non guvernamentale

- creaza bisericilor noi domenii de activitate care tin de atributii suverane ale statului inclusiv in domeniul sanatatii

- obliga statul la noi cheltuieli in contul unor proiecte derulate de terti in vreme ce sistemul public sanitar se afla in colapsul subfinantarii iar autoritatiile publice nu au destule fonduri sa-si indeplineasca sarcinile la care sunt obligate prin lege

- creaza noi canale, indirecte si ocolite, pentru finantarea suplimentara a organizatiilor cultelor de catre stat

- obliga autoritatile locale (fara modificarea legii administratiei publice locale) sa aloce bisericilor bani din buget sau sa cedeze cladiri, terenuri

- nu respecta principiul drepturilor egale pentru toti cetatenii avand in vedere ca bisericile ofera servicii sau locuri de munca doar membrilor propriei comunitati

- va permite bisericii sa-si aroge presupuse merite in domeniul social prin actiuni platite chiar integral de contribuabili (chiar si avansul de 20% de cofinantare care teoretic trebuie adus de biserici poate fi finantat de catre autoritatile publice locale)

Si nu in ultimul rand (citez acum dintr-un articol din Romania Libera care prezinta pozitia Asociatiei Secular-Umaniste din Romania): “Această mişcare, în contextul apropierii anului electoral 2012, pare să facă parte dintr-o acţiune mai amplă de direcţionare de bani către cultele religioase, în general, şi către Biserica Ortodoxă Română în special. Astfel, prin Legea Bugetului adoptată în decembrie 2010, în cadrul unor programe multianuale se prevede ca în 2012 faţă de 2011 fondurile pentru contruirea de noi biserici şi repararea celor existente să crească cu 200%, fondul de salarii pentru personalul neclerical din instituţiile de invatamint teologic să crească cu 64%, fondul de salarii pentru preoţi va creşte cu 8,4%, conform ASUR.”

Avem de-a face cu inca o lege proasta, inca o “reforma” pedelista. Insa cel putin la fel de problematic ca si proiectul de lege (care acum asteapta promulgarea) este modul in care a fost votat: 254 de voturi pentru, 5 abtineri si doar 7 voturi impotriva. Doar noua parlamentari ai opozitiei s-au abtinut sau au votat impotriva (aproape toti liberali), in timp ce 94 de deputati ai PSD sau PNL au votat voios pentru legea initiata de parlamentarii PDL.

Nu e o noutate, au mai fost multe alte voturi in care opozitia a votat cu majoritatea (alt trist exemplu fiind legea ANI, care pe urma a fost intoarsa in parlament in urma unui lobby extraparlamentar).

Cel tarziu acum este insa nevoie de o discutie despre rolul opozitiei din parlament, si a organizarii opozitiei la nivel de grup parlamentar.  Acest vot demonstreaza inca odata ca in cadrul opozitiei (a liberalilor in special) nu exista nici o intelegere generala a ceea ce trebuie sa fie rolul opozitiei intr-un parlament, nici o organizare adecvata la nivel de grup parlamentar.

Multi dintre parlamentarii opozitiei se pare ca ignora total rolul opozitiei intr-o democratie si asteptarile celor care i-au ales sau se gandesc daca sa-i mai realeaga.

In primul rind, ce nu este rolul opozitiei? Nu este sa voteze cu puterea decat in mod exceptional:  fie in chestiuni de aparare sau de politica externa unde exista un consens national, fie pe alte proiecte insa doar atunci cand ele sunt intr-adevar de necriticat si ireprosabile, fie atunci cand colaborarea opozitiei a fost ceruta si s-a materializat prin amendamente si stipulatii propuse de opozitie. In rest opozitia nu are niciun motiv sa voteze vreodata cu puterea, care dispune oricum de o majoritate pentru a-si trece legile.

Rolul opozitiei este de a cenzura, critica si incerca a ameliora proiectele legislative ale puterii si de a informa opinia publica despre ele. Si de a contribui cu alternative, si a se delimita daca aceste amendamente nu sunt adoptate.

Foarte putin dintre toate acestea se intampla. Costurile pentru opozitie sunt mari, ea isi indeparteaza simpatizantii si alegatorii, se decridibilizeaza public, si ofera puterii in cazul unei legi proaste (si majortiatea legilor din ultimul timp sunt foarte proaste) posibilitatea de a se exculpa amintind ca si opozitia a votat-o.

Organizarea la nivel parlamentar este absolut necesara (si indiferent daca partidul se afla la putere sau in opozitie). Aceasta organizare nu trebuie gresit inteleasa ca o impunere (neconstitutionala) a mandatului imperativ. In cele din urma niciun parlamentar nu poate fi obligat sa voteze cum i se cere de sus. Numarul voturilor si frecventa in care opozitia voteaza cu puterea trebuie sa reprezinte exceptia, nu regula.

Opozitia (si in special liberalii), care clameaza  intarirea a democratiei si a parlamentarismului, trebuie sa demonstreze public ca-si intelege si indeplineste rolul. Proiectele legislative ale puterii sunt teme de interes national. Este inadmisbil ca critica legilor proaste sa nu se desfasoare la momentul oportun in parlament (sau in spatiul public la sesizarea opozitiei) ci doar tardiv, dupa adoptarea legilor, intr-o anumita parte din media, la presiunea unor ONG-uri, sau dupa ce unii jurnalisti sau bloggeri au facut ceea ce trebuiau sa faca parlamentarii opozitiei mult mai devreme.

proiecte prin Biserica Ortodoxa Romana ?

 Se poate si creditare si proiecte prin Biserica Ortodoxa Romana ?

Va voi prezenta mai jos 3 articole din presa romana .Revin la ce am scris eu despre Consortiu bancar.

ARTICOL 1.

Protectia sociala se face cu binecuvantarea clerului. A fost adoptata Legea parteneriatului stat-biserica

Dupa cum spunea si ministrul Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea, parteneriatul public-privat este esential pentru sustinerea economiei autohtone. Pana una-alta insa, statul a incheiat un parteneriat cu biserica. Unul de finantare a cazurilor sociale.

Deputatii au adoptat marti, cu o majoritate covarsitoare, Legea privind parteneriatul intre stat si biserica. Actul normativ prevede ca pana la 80% din banii necesari proiectelor de asistenta sociala derulate de biserica sa fie suportati de la bugetul de stat, restul de 20% fiind acoperit, de catre biserica, prin donatii si sponsorizari.

"Prin implicarea Bisericii, se ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice", a declarat Raluca Turcan, presedintele Comisiei de cultura din Camera Deputatilor.

Actul normativ practic recunoaste si sutine implicarea Bisericii in viata comunitatilor, indeosebi pe partea de asistenta sociala. Astfel, acele cazuri speciale care vor avea binecuvantarea bisericeasca, vor beneficia si de suportul financiar al statului.

Sunt vizate in acest sens mai multe categorii de persoane:  copii aflati in dificultate, persoane adulte cu dizabilitati, persoane varstnice lipsite de venituri, care nu se pot intretine singure, persoane care au avut de suferit de pe urma calamitatilor naturale, familii sarace care nu pot asigura ingrijirea si educatia corespunzatoare copiilor, nu au acces la servicii de asistenta medicala si nu sunt cuprinse in sistemul de protectie sociala a statului.

Pe de alta parte, autoritatile locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate.

 ARTICOL 2

Legea parteneriatului stat-biserica si dezorganizarea opozitiei in parlament

By transildania

In urma cu trei zile Camera Deputatilor a adoptat definitiv legea parteneriatului intre stat si biserica. Proiectul legislativ nu s-a prea dezbatut public inainte se votul final, multa lume a aflat de el abia dupa adoptare, si dezbaterea a fost prin urmare una ex post, si limitata mai mult la unele luari de pozitii pe bloguri sau ale unor ONG-uri. Laudata de catre initiatoarea sa deputata pedelista Raluca Turcan drept un pas catre “reformarea sistemului de asistenta”, legea prevede finantarea in proportie 80% de la bugetul statului a unor proiecte din domeniul social derulate si controlate de organizatiile cultelor religioase.

Legea este din multe puncte de vedere foarte problematica:

- incalca principiul constitutional al separarii bisericii de stat

- privilegiaza bisericile fata de alte organizatii non guvernamentale

- creaza bisericilor noi domenii de activitate care tin de atributii suverane ale statului inclusiv in domeniul sanatatii

- obliga statul la noi cheltuieli in contul unor proiecte derulate de terti in vreme ce sistemul public sanitar se afla in colapsul subfinantarii iar autoritatiile publice nu au destule fonduri sa-si indeplineasca sarcinile la care sunt obligate prin lege

- creaza noi canale, indirecte si ocolite, pentru finantarea suplimentara a organizatiilor cultelor de catre stat

- obliga autoritatile locale (fara modificarea legii administratiei publice locale) sa aloce bisericilor bani din buget sau sa cedeze cladiri, terenuri

- nu respecta principiul drepturilor egale pentru toti cetatenii avand in vedere ca bisericile ofera servicii sau locuri de munca doar membrilor propriei comunitati

- va permite bisericii sa-si aroge presupuse merite in domeniul social prin actiuni platite chiar integral de contribuabili (chiar si avansul de 20% de cofinantare care teoretic trebuie adus de biserici poate fi finantat de catre autoritatile publice locale)

Si nu in ultimul rand (citez acum dintr-un articol din Romania Libera care prezinta pozitia Asociatiei Secular-Umaniste din Romania): “Această mişcare, în contextul apropierii anului electoral 2012, pare să facă parte dintr-o acţiune mai amplă de direcţionare de bani către cultele religioase, în general, şi către Biserica Ortodoxă Română în special. Astfel, prin Legea Bugetului adoptată în decembrie 2010, în cadrul unor programe multianuale se prevede ca în 2012 faţă de 2011 fondurile pentru contruirea de noi biserici şi repararea celor existente să crească cu 200%, fondul de salarii pentru personalul neclerical din instituţiile de invatamint teologic să crească cu 64%, fondul de salarii pentru preoţi va creşte cu 8,4%, conform ASUR.”

Avem de-a face cu inca o lege proasta, inca o “reforma” pedelista. Insa cel putin la fel de problematic ca si proiectul de lege (care acum asteapta promulgarea) este modul in care a fost votat: 254 de voturi pentru, 5 abtineri si doar 7 voturi impotriva. Doar noua parlamentari ai opozitiei s-au abtinut sau au votat impotriva (aproape toti liberali), in timp ce 94 de deputati ai PSD sau PNL au votat voios pentru legea initiata de parlamentarii PDL.

Nu e o noutate, au mai fost multe alte voturi in care opozitia a votat cu majoritatea (alt trist exemplu fiind legea ANI, care pe urma a fost intoarsa in parlament in urma unui lobby extraparlamentar).

Cel tarziu acum este insa nevoie de o discutie despre rolul opozitiei din parlament, si a organizarii opozitiei la nivel de grup parlamentar.  Acest vot demonstreaza inca odata ca in cadrul opozitiei (a liberalilor in special) nu exista nici o intelegere generala a ceea ce trebuie sa fie rolul opozitiei intr-un parlament, nici o organizare adecvata la nivel de grup parlamentar.

Multi dintre parlamentarii opozitiei se pare ca ignora total rolul opozitiei intr-o democratie si asteptarile celor care i-au ales sau se gandesc daca sa-i mai realeaga.

In primul rind, ce nu este rolul opozitiei? Nu este sa voteze cu puterea decat in mod exceptional:  fie in chestiuni de aparare sau de politica externa unde exista un consens national, fie pe alte proiecte insa doar atunci cand ele sunt intr-adevar de necriticat si ireprosabile, fie atunci cand colaborarea opozitiei a fost ceruta si s-a materializat prin amendamente si stipulatii propuse de opozitie. In rest opozitia nu are niciun motiv sa voteze vreodata cu puterea, care dispune oricum de o majoritate pentru a-si trece legile.

Rolul opozitiei este de a cenzura, critica si incerca a ameliora proiectele legislative ale puterii si de a informa opinia publica despre ele. Si de a contribui cu alternative, si a se delimita daca aceste amendamente nu sunt adoptate.

Foarte putin dintre toate acestea se intampla. Costurile pentru opozitie sunt mari, ea isi indeparteaza simpatizantii si alegatorii, se decridibilizeaza public, si ofera puterii in cazul unei legi proaste (si majortiatea legilor din ultimul timp sunt foarte proaste) posibilitatea de a se exculpa amintind ca si opozitia a votat-o.

Organizarea la nivel parlamentar este absolut necesara (si indiferent daca partidul se afla la putere sau in opozitie). Aceasta organizare nu trebuie gresit inteleasa ca o impunere (neconstitutionala) a mandatului imperativ. In cele din urma niciun parlamentar nu poate fi obligat sa voteze cum i se cere de sus. Numarul voturilor si frecventa in care opozitia voteaza cu puterea trebuie sa reprezinte exceptia, nu regula.

Opozitia (si in special liberalii), care clameaza  intarirea a democratiei si a parlamentarismului, trebuie sa demonstreze public ca-si intelege si indeplineste rolul. Proiectele legislative ale puterii sunt teme de interes national. Este inadmisbil ca critica legilor proaste sa nu se desfasoare la momentul oportun in parlament (sau in spatiul public la sesizarea opozitiei) ci doar tardiv, dupa adoptarea legilor, intr-o anumita parte din media, la presiunea unor ONG-uri, sau dupa ce unii jurnalisti sau bloggeri au facut ceea ce trebuiau sa faca parlamentarii opozitiei mult mai devreme.

ARTICOL 3

Biserica împrumută bani credincioşilor, la Iaşi

Dacă sunteţi creştini ortodocşi şi aveţi nevoie de bani, vă puteţi împrumuta la biserică. Mai exact, la Casa de Ajutor Reciproc a Clericilor şi Mirenilor înfiinţată la Iaşi de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a înfiinţat la Iaşi CAR pentru preoţi şi credincioşi / FOTO: basilica.ro

Primele împrumuturi, docamdată de maximum 5.000 de lei, şi cu o dobândă de doar 6% pe an, vor fi acordate de săptămâna viitoare. Ca să obţină un imprumut de la CAR-ul Mitropoliei, enoriaşul trebuie doar să completeze o cerere şi să îndeplinească două condiţii, să aibă un venit constant şi să fie creştin ortodox.

Preotul care coordonează instituţia este convins că vor avea multe cereri datorită dobânzii mici şi a încrederii de care se bucură biserica în rândul oamenilor. "Funcţionează ca o instituţie financiar non-bancară şi se pot înscrie în această asociaţie toţi clericii şi mirenii creştini-ortodocşi. La înscriere se plăteşte o taxă de înscriere de 35 de lei, în care sunt incluse formularele, iar cotizaţia lunară este de 30 de lei, la care se adaugă 2 lei pentru constituirea unui fond de ajutor", a explicat preşedintele CAR al Clericilor şi Mirenilor.
Până acum s-au înscris doar 14 persoane, mireni si feţe bisericeşti, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Credincioşii se arată şi ei interesaţi. "Este foarte bine, este foarte corect să facă Mitropolia aşa ceva. Dobânda de 6% este bună, pomana curată dom'le, şi ceea ce fac feţele bisericeşti nu poată să facă nimeni. Aş avea încredere în ei", a spus un enoriaş.

La Iaşi a mai funcţionat în trecut o instituţie asemănătoare, dar mai marii Mitropoliei şi-au dat seama că tocmai feţele bisericeşti nu aveau acces uşor la împrumuturi. Astfel, cu 300.000 de lei, bani acordaţi de Mitropolie, au pus bazele noului CAR.