CONSULTANTA IN MANAGEMENT

SI INFLUENłA SAłIEI EUROPENEăŃi

- Obiectivele Tratatului

2. Structura Tratatului

3. Inova

Ńii – prezentare succintă si temei juridic

4. Institu

Ńiile Uniunii Europene:

- prezentare institu

- temei juridic conform Tratatului de la Lisabona

- considera

ŃieŃii succinte privind schimbările introduse

5. Competen

Ńe si proces decizional

- competen

- votul cu majoritate calificat

Ńeă

6. Rolul Parlamentelor Na

7. Politicile UE

Ńionale

- noi introduceri

- temei juridic politici;

- schi

si consacrări juridiceŃă politici in mare;

8. UE

si politica externă

- generalit

- temei juridic

ăŃi

2

1. Generalit

ăŃi

Tratatul de la Lisabona

destinat s

prin referendum, de c

modificare a Tratatului privind Uniunea European

Europene

Tratatul a fost semnat la 13 decembrie 2007

nr.13/2008), aceasta fiind al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a încheiat procedura de

ratificare parlamentar

Dup

actorilor politici, documentul a intrat în vigoare la 01 decembrie 2009, fiind menit s

r

pentru cet

Potrivit prevederilor art.1 alin.(4) din acest Tratat

- formarea unei Uniuni mai democratice

- crearea unei Uniuni mai eficiente, cu metode de lucru

institu

bine în domenii de prioritate major

- construirea unei Europe a drepturilor, libert

, cunoscut în faza de proiect sub numele de Tratatul de Reformă este un tratată înlocuiască tratatul constituŃional european, proiect abandonat ca urmare a respingerii,ătre Olanda si FranŃa. Denumirea sa oficială este Tratatul de la Lisabona deă si a Tratatului de instituire a ComunităŃii.si ratificat de România în anul 2008 (prin Legeaă, după finalizarea acestui proces în Ungaria, Slovenia si Malta.ă ratificarea celorlalte state membre, rezultat al voinŃei comune si a demersurilor conjugate aleă asigureăspunsul Uniunii Europene la noile provocări globale si la problemele care contează cel mai multăŃeni, aducând Europa mai aproape de acestia1.2, obiectivele acestuia urmăresc:si mai transparente;si reguli de vot simplificate, cuŃii moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acŃioneze maiă;ăŃii, solidarităŃii si siguranŃei, care promovează

valorile Uniunii, introduce Carta Drepturilor Fundamentale în dreptul primar european,

prevede noi mecanisme de solidaritate

europeni;

- promovarea Europei ca actor pe scena interna

si asigură o mai bună protecŃie a cetăŃenilorŃională – instrumentele de politică externă

de care dispune Europa vor fi regrupate atât în ceea ce prive

adoptarea noilor politici;

Din analiza obiectivelor Tratatului, rezult

stabilit ca obiectiv protec

reprezint

economic.

De asemenea, prin utilizarea termenului

demnit

ste elaborarea, cât siă faptul că, pentru prima oară, Uniunea Europeană si-aŃia cetăŃenilor faŃă de efectele globalizării3, iar competitivitatea nu maiă un obiectiv în sine, ci devine un instrument în strategiile de dezvoltare ale mediuluivalori: „Uniunea se întemeiază pe valorile respectăriiăŃii umane, libertăŃii, democraŃiei, egalităŃii, statului de drept” în locul termenului principii

(preambulul Tratatului privind Uniunea European

obiectivelor Uniunii, aceasta conturându-se atât din punctul de vedere al nuan

acestora în raport cu drepturile omului, cât si în context global, în raport cu dreptul interna

Accentul se mut

astfel, noua viziune asupra construc

Orientarea spre cet

dore

în Uniune, cât

reprezentare.

Astfel, se poate considera c

ă), este oferită o viziune mai largă asupraŃării si al precizieiŃional4.ă de pe componenta economică si socială pe valori, pace si bunăstare, reprezentând,Ńiei europene a statelor membre semnatare.ăŃeni este o constantă a modificărilor introduse de Tratatul de la Lisabona, careste să dea Uniunii legitimitatea democratică, asa cum reiese atât din rolul parlamentelor naŃionalesi din rolul sporit al Parlamentului European si din legătura dintre cele două nivele deă Tratatul de la Lisabona constituie fundamentul noilor dimensiuni

1

participa la via

cet

Art.10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (modificat prin Tratatul de la Lisabona) „Orice cetăŃean are dreptul de aŃa democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod deschis si la un nivel cât mai apropiat posibil deăŃean”.

2

Tratatul de la Lisabona, http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2007:306:SOM:RO:HTML

3

Art.1 alin.(4) din Tratatul de la Lisabona

4

Institutul European din România – „Glosar privind Tratatul de la Lisabona”, 2009;

3

europene, de natur

interes pentru to

continuând cu cele privind mediul

ă să conducă la cresterea semnificativă a eficienŃei abordării problematicilor deŃi cetăŃenii, începând de la dimensiunea socio-economică a Strategiei Lisabona sisi energia, terorismul internaŃional, crima organizată

transfrontalier

interna

O dat

ă, azilul si imigraŃia, precum si la cresterea influenŃei Uniunii Europene ca actorŃional major, în contextul globalizării.ă cu intrarea sa în vigoare, prin elementele de inovaŃie aduse, Tratatul contribuie, într-o măsură

semnificativ

consolidarea rolului de actor interna

importan

implic

ă, la întărirea legitimităŃii democratice a Uniunii si a procesului decizional european, laŃional, parlamentele naŃionale devenind, la rândul lor, actoriŃi pentru consolidarea construcŃiei comunitare, iar cetăŃenilor oferindu-li-se posibilitateaării în deciziile care îi privesc.

2. Structura Tratatului de la Lisabona

Tratatul con

declara

A

intrarea sa în vigoare (01 decembrie 2009), cele dou

Uniunea European

Europene

Declara

Tratatul de instituire a Comunit

Europene

Cu titlu separat va fi men

Ca

numeroase paragrafe) cuprind substan

Ńine un preambul, sapte articole, două serii de protocoale, o anexă, actul final si 65 deŃii cu privire la dispoziŃiile tratatelor.sa cum s-a menŃionat, Tratatul de la Lisabona este un tratat de amendare a tratatelor existente. Laă tratate majore ale Uniunii: Tratatul privindă (TUE, Maastricht, 1992), precum si Tratatul de instituire a ComunităŃii(Roma, 1957) au fost amendate potrivit prevederilor incidente. O serie de Protocoale si deŃii sunt anexate Tratatului.ăŃii Europene a fost redenumit Tratatul privind funcŃionarea Uniunii(TFUE).Ńinut Tratatul privind Comunitatea Energiei Atomice Europene (Euratom).si structură, Tratatul de la Lisabona are 7 articole, dintre care primele două (alcătuite dinŃa propriu-zisă, în vreme ce ultimele cinci formulează

dispozi

Articolul 1 modific

cooperarea consolidat

al Uniunii

Astfel, TUE amendat cuprinde un preambul

Ńiile finale.ă TUE (Maastricht 1992, cu modificările ulterioare) în ceea ce priveste instituŃiile,ă, politica externă si de securitate, politica de apărare, si reflectă cadrul generalsi principiile sale.si este structurat în sase părŃi:

Titlul I: - DispoziŃiile comune;

Titlul II: - DispoziŃiile privind principiile democratice;

Titlul III: DispoziŃiile privind instituŃiile;

Titlul IV: DispoziŃiile privind formele de cooperare consolidată;

privind politica extern

Titlul V: DispoziŃiile generale privind acŃiunea externă a Uniunii si dispoziŃiile specificeă si de securitate comună;

Articolul 2 modific

regulile

Titlul VI: DispoziŃiile finale.ă TCE (Roma 1957, iniŃial TCEE) si îl transformă în TFUE. Acesta cuprindesi modalităŃile concrete de funcŃionare a Uniunii Europene, transpunând în practică

elementele de principiu descrise în cadrul TUE.

De asemenea, TFUE va detalia politicile Uniunii, cu excep

comun

Ńia politicii externe si de securitateă. Structura acestuia, în versiunea consolidată, este următoarea:

Partea I: - Principiile (art. 1 - 17);

Partea a doua: - Nediscriminarea si cetăŃenia UE (art. 18-25);

Partea a treia: - Politicile si acŃiunile interne ale Uniunii (art. 26 - 197);

Partea a patra: - Asocierea Ńărilor si teritoriilor de peste mări (art. 198 - 204);

Partea a cincea: - AcŃiunea externă a Uniunii (art. 205 - 222);

Partea a sasea: - DispoziŃii instituŃionale si financiare (art. 223 - 334);

Partea a saptea: - DispoziŃii generale si finale (art. 335 - 358).

4

3. Inova

Ńii introduse de Tratatul de la Lisabona

A

noile provoc

acest Tratat sunt esen

institu

promovarea politicilor comune

Printre principalele

sa cum s-a menŃionat, Tratatul de la Lisabona este menit să asigure răspunsul Uniunii Europene laări globale, precum si la problemele cu care se confruntă cetăŃenii. InovaŃiile aduse prinŃiale în ceea ce priveste funcŃionarea eficientă a Uniuni, prin noile aranjamenteŃionale si mecanisme de lucru, astfel încât Uniunea să devină mai eficientă în luarea deciziilor,si reprezentarea externă.inovaŃii se numără:

1.

Pân

juridic

Dobândirea personalit

dimensiune juridic

interna

interna

Acordarea personalităŃii juridice unice Uniunii Europene (art.47 din TUE5)ă la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană nu dispunea de personalitateă, aceasta fiind mai mult un concept politic decât unul juridic.ăŃii juridice prin efectul Tratatului de la Lisabona, care conferă Uniunii oă alături de cea politică, reprezintă o premisă a cresterii rolului său pe planŃional, inclusiv a capacităŃii sale de reprezentare individuală în organizaŃii si conferinŃeŃionale, Uniunea acŃionând, astfel, ca o singură entitate

2.

Presedintele Consiliului European (art.15 din TUE)

În domeniul Consiliului European, pe lâng

importante nout

Consiliului European.

Acesta este ales de Consiliul European pentru un mandat de doi ani

reînnoirii o singur

European

Pre

Uniunii în probleme privind politica extern

Înaltului Reprezentant a Uniunii pentru afaceri externe

Prin crearea sa, acest post ofer

timp

ă consacrarea instituŃională a acestuia, una dintre celeăŃi aduse de Tratatul de la Lisabona a fost înfiinŃarea postului de Presedinte alsi jumătate, cu posibilitateaă dată, si are rolul de a asigura pregătirea si continuitatea lucrărilor Consiliuluisi de a găsi soluŃii care să conducă la obŃinerea consensului.sedintele Consiliului European asigură, la nivelul său si în această calitate, reprezentarea externă aă si de securitate comună, fără a aduce atingere atribuŃiilorsi politica de securitate.ă continuitate de acŃiune la nivelul Consiliului European, având în acelasisi o semnificaŃie simbolică de stabilitate a acestui post.

3.

Comun

pentru afaceri externe si politica de securitate

Asigurarea coerenŃei pe plan extern prin redimensionarea Politicii Externe si de Securitateă (prevederile Titlului V din TUE) si înfiinŃarea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii(art.18 din TUE).

Prin Tratatul de la Lisabona este introdus

interesate în domeniul de securitate

asigurate vizibilitatea

Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de securitate

Înaltul Reprezentant are o dubl

politic

externe. Responsabil pentru elaborarea politicii externe

Reprezentant prezideaz

Afacerilor Externe”).

Totodat

În plus, el reprezint

asistat de un

ă posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membresi apărare (cooperarea structurată permanentă). De asemenea, suntsi coerenta acŃiunii europene în aceste domenii, prin înfiinŃarea postului de Înalt.ă misiune: pe de o parte, este împuternicitul Consiliului pe probleme deă externă si de securitate comună, iar pe de altă parte, este comisar european pentru relaŃiisi a politicii de apărare comună, Înaltulă reuniunile periodice ale ministrilor de externe ai statelor membre („Consiliulă, Înaltul Reprezentant este si vice-presedinte al Comisiei Europene.ă politica externă si de securitate comună a Uniunii pe scena internaŃională, fiindserviciu european pentru acŃiune externă, format din funcŃionari ai Consiliului, Comisiei

s

i serviciilor diplomatice naŃionale.

4.

decizional european).

Conform dispozi

la nivel legislativ, bugetar

Cresterea rolului Parlamentului European (art.14 din TUE si alte dispoziŃii privind procesulŃiilor Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dobândeste competenŃe sporitesi în materie de acorduri internaŃionale.

5

Asa cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona

5

La nivel legislativ, este extins dreptul de co-decizie al Parlamentului la mai multe domenii ca justi

imigrarea ilegal

politica agricol

La nivel bugetar, Parlamentul European aprob

cheltuielile obligatorii

multianual.

Parlamentul European urmeaz

referitoare la aspectele ce

Practic, Parlamentul European devine co-legislator în cvasitotalitatea domeniilor de competen

Procedura co-deciziei, prin care statele membre (Consiliul)

europeni (Parlamentul) iau decizii de pe pozi

De asemenea, Parlamentul va alege în mod direct Pre

Consiliului European.

Consolidarea rolului Parlamentului European în sistemul institu

reprezentativit

democratic

Ńia,ă, cooperarea judiciară în materie penală, cooperarea poliŃienească, politica comercială,ă etc.ă bugetul general anual (nu se mai face distincŃie întresi cele neobligatorii) si stabileste, împreună cu Consiliul, cadrul financiară să-si dea avizul conform asupra tuturor acordurilor internaŃionaleŃin de competenŃele sale.Ńă.si reprezentanŃii direcŃi ai cetăŃenilorŃii de egalitate, devine procedura ordinară.sedintele Comisiei, pe baza propunerilorŃional european înseamnă crestereaăŃii cetăŃenilor statelor membre la procesul decizional, întărindu-se, astfel, legitimitateaă a Uniunii.

5.

Cresterea rolului parlamentelor naŃionale (art.12 din TUE si alte dispoziŃii specifice6)

Unul dintre obiectivele Tratatului de la Lisabona este consolidarea legitimit

În rela

contribui în mod activ la buna func

ăŃii democratice a Uniunii.Ńie directă cu acest obiectiv, Tratatul oferă parlamentelor naŃionale modalităŃi concrete de aŃionare a Uniunii:

-

Uniunii, nu doar prin intermediul executivelor na

primirea informaŃiilor relevante si a proiectelor de acte normative direct de la instituŃiileŃionale;

-

verificarea respectării principiului subsidiarităŃii de către proiectele noilor acte normative;

-

implicare în procedura revizuirii tratatelor;

-

notificarea cu privire la solicitările statelor terŃe de a deveni membrii UE (art. 49 TUE);

-

din alte state membre.

cooperarea interparlamentară atât cu Parlamentul European, cât si cu parlamentele naŃionale

(pentru detalii, a se vedea infra, sec

Ńiunea “Rolul Parlamentelor naŃionale”).

6.

IniŃiativa cetăŃenească (art.11 alin.4 din TUE)

Introdus

resortisan

s

Pentru prima oar

direct de ini

solicitarea unui num

Astfel, aceast

procesul decizional comunitar, accentuând legitimitatea democratic

Condi

adoptat de c

ă de Tratatul de la Lisabona, iniŃiativa cetăŃenilor permite ca un milion de cetăŃeni,Ńi ai unui număr semnificativ de state membre, să solicite în mod direct Comisiei Europeneă prezinte o iniŃiativă de interes pentru ei într-un domeniu de competenŃă a Uniunii.ă în istoria Uniunii Europene, cetăŃenii statelor membre vor beneficia de dreptulŃiativă legislativă comunitară; în mod similar cu sistemele constituŃionale naŃionale, laăr de cetăŃeni, Comisia Europeană iniŃiază un proiect legislativ.ă iniŃiativă reprezintă prima manifestare formală a dreptului cetăŃenilor de a lua parte laă a UE.Ńiile si procedurile de exercitare a iniŃiativei cetăŃenilor vor fi stabilite printr-un regulamentătre Parlamentul European si Consiliu, pe baza propunerii Comisiei Europene7.

7.

Tratatul de la Lisabona aduce dou

for

RelaŃia dintre Uniunea Europeană si drepturile omului (art.6 din TUE)ă inovaŃii extrem de importante în acest domeniu, una referindu-se laŃa juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, iar cealaltă la relaŃia Uniunii cu

Conven

Carta

Ńia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale (CEDO).este un adevărat compendiu al drepturilor de care beneficiază cetăŃenii faŃă de legislaŃia

6

principiilor subsidiarit

Protocolul nr.1 privind rolul Parlamentelor naŃionale în Uniunea Europeană., Protocolul nr.2 privind aplicareaăŃii si proporŃionalităŃii;

7

2009 prin care se solicit

privind punerea în aplicare a ini

Cf.art.24 din Tratatul privind FuncŃionarea Uniunii Europene (TFUE) si RezoluŃiei Parlamentului European din 7 maiă Comisiei să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European si al ConsiliuluiŃiativei cetăŃenesti -P6_TA(2009)0389

6

european

dreptul la libertate, respectul vie

egalitatea între sexe, diversitatea cultural

aplicate întreprinderilor etc.

În

cu caracter personal, bioetica

eliminarea discrimin

Consacrând faptul c

Tratelor, Tratatul de la Lisabona arat

document, reiterând

Totu

În acela

document.

Tratatul de la Lisabona prevede ca Uniunea European

ap

sunt definite în tratate, nu sunt modificate prin aceast

Lisabona

leg

conserva caracteristicile specifice ale Uniunii

modalit

mecanismelor necesare pentru a garanta c

corect îndreptate împotriva statelor membre sau, dup

atingere prevederii TFUE, potrivit c

interpretarea sau aplicarea tratatelor altui mod de solu

Art.6 alin.3 din TUE statueaz

european

tradi

Totodat

recunosc drepturile copilului ca valoare a Uniunii de sine-st

nivel comunitar, mini-cet

asum

ă, precum dreptul la integritate, interdicŃia torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante,Ńii private si familiale, dreptul la educaŃie, dreptul de proprietate, nondiscriminarea,ă, lingvistică si religioasă, drepturi socialeCartă sunt introduse si alte drepturi suplimentare, care nu apăreau în CEDO precum protecŃia datelorsi dreptul la o bună administrare. Carta reafirmă măsuri importante vizândării pe motiv de sex, rasă si origine etnică.ă dispoziŃiile cuprinse în Cartă urmează să aibă aceeasi valoare juridică cu cea aă că Uniunea recunoaste drepturile si libertăŃile prevăzute în acestsi întărind legitimitatea democratică a acesteia.si, dispoziŃiile Cartei nu extind competenŃele Uniunii, astfel cum au fost acestea definite în tratate.si timp, Marea Britanie, Polonia si Republica Cehă au obŃinut derogări de la aplicarea acestuiă să adere la ConvenŃia europeană pentruărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale (CEDO). CompetenŃele Uniunii, astfel cumă aderare. Protocolul nr. 8 la Tratatul de la, cu privire la art. 6 alin. 2 din TUE, circumstanŃiază condiŃiile care vor fi avute în vedere înătură cu viitorul Acord privind aderarea UE la CEDO: acesta va trebui să reflecte necesitatea de asi ale dreptului acesteia, îndeosebi în privinŃaăŃilor specifice ale eventualei participări la autorităŃile de control ale CEDO, precum si aă acŃiunile statelor nemembre UE si cele individuale suntă caz, împotriva UE. Acest acord nu aduceăreia statele membre nu pot supune un diferend privindŃionare decât celor prevăzute de acestea.ă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin ConvenŃiaă pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale si astfel cum rezultă dinŃiile constituŃionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.ă, prin Tratatul de la Lisabona, ca urmare a acordării forŃei juridice obligatorii Cartei, seătătoare, astfel încât acestia nu mai sunt, laăŃeni cu mini-drepturi, ci devin cetăŃeni cu drepturi depline ai Uniunii, care îsiă, astfel, responsabilitatea protecŃiei lor si a promovării drepturilor specifice.

8.

O inova

nivelul Consiliului Uniunii Europene, în sensul introducerii

alin.3

calificat

În practic

extins la numeroase domenii de ac

Aceast

concrete la nivelul cet

Simplificarea procesului decizional europeanŃie deosebită adusă de Tratatul de la Lisabona se referă la problematica luării deciziilor lavotului cu majoritate calificată (art.16si 4 din TUE), ca regulă generală de vot în Consiliu. Astfel, Consiliul va decide cu majoritateă, cu excepŃia cazurilor în care tratatele prevăd o altă procedură.ă, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificată va fiŃiune.ă inovaŃie are ca obiectiv simplificarea si eficientizarea procesul legislativ european, cu rezultateăŃenilor europeni.

9.

CompetenŃele Uniunii Europene (art.4 si 5 din TUE, art.3-6 TFUE)

Tratatul de la Lisabona clarific

acestora (exclusive, partajate

competen

Totodat

competen

TUE), restul competen

Uniunii (art.48 alin.2 din TUE).

ă tipurile de competenŃe ale Uniunii, stabilind în mod expres tipurilesi de sprijin) si prevăzând si o listă a domeniilor care fac obiectulŃelor.ă, Tratatul prevede, pentru prima dată în mod expres, că Uniunea poate exercita numai aceleŃe care îi sunt atribuite de statele membre (principiul atribuirii de competenŃe – art.4 si 5 dinŃelor rămânând statelor membre, care pot decide chiar reducerea competenŃelor

10.

materie penal

libertate, securitate

DispariŃia structurii pe piloni a UE: fostul Pilon III – Cooperarea poliŃienească si judiciară înă este acum complet „comunitarizat" (dispoziŃiile Titlului V – „SpaŃiul desi justiŃie” din TUE, Partea a treia – Politicile si acŃiunile interne ale

7

Uniunii)

Tratatul de la Lisabona define

respectarea drepturilor fundamentale

membre

În acest sens, Uniunea dezvolt

exterioare, adopt

cooperarea între autorit

Uniunea European

apropierea legisla

Cooperarea poli

privind vizele, azilul

Tratatul de la Lisabona extinde votul cu majoritate calificat

unanimit

dreptul familiei, cooperarea consolidat

ste Uniunea drept un spaŃiu de libertate, securitate si justiŃie, cusi a diferitelor sisteme de drept si tradiŃii juridice ale statelor(art.67 din TUE).ă politici comune în materie de azil, imigraŃie si control al frontiereloră măsuri pentru prevenirea criminalităŃii de mare amploare si pentru coordonarea siăŃile poliŃienesti si judiciare competente.ă – spaŃiu de justiŃie presupune recunoasterea mutuală a deciziilor jurisdicŃionale,Ńiilor si garantarea accesului la justiŃie.Ńienească si judiciară nu îsi mai păstrează specificitatea, alăturându-se dispoziŃiilorsi imigraŃia, formând unul din capitolele privind politicile interne Uniunii.ă si la acest domeniu, supus anterior reguliiăŃii, fiind prevăzute, totodată, proceduri specifice pentru anumite situaŃii (dreptul de rezidenŃă,ă).

11.

O premier

expresie a viziunii actorilor de decizie europeni, în sensul c

r

Astfel, Uniunea

stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om.

În acest sens, Uniunea mobilizeaz

puse la dispozi

a) - prevenirea amenin

- protejarea institu

- acordarea de asisten

sale politice, în cazul unui atac terorist;

b) - acordarea de asisten

politice, în cazul unei catastrofe naturale sau provocate de om.

Acordarea de asisten

iar coordonarea r

Modalit

propunerea comun

de securitate, Parlamentul European fiind informat.

Pentru eficientizarea aplic

c

Clauza de solidaritate (art.222 din TFUE)ă adusă de Tratatul de la Lisabona este constituită de introducerea clauzei de solidaritate, caă, în faŃa unor provocări majore, cel mai bunăspuns poate fi dat printr-o cooperare a statelor membre la nivelul comunitar.si statele sale membre acŃionează în comun, în spiritul solidarităŃii, în cazul în care ună toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militareŃie de statele membre, pentru:Ńării teroriste pe teritoriul statelor membre;Ńiilor democratice si a populaŃiei civile de un eventual atac terorist;Ńă unui stat membru pe teritoriul acestuia, la solicitarea autorităŃilorŃă unui stat membru pe teritoriul acestuia, la solicitarea autorităŃilor saleŃă si sprijin se face la cererea statului membru afectat, prin autorităŃile sale politice,ăspunsului statelor membre se face în cadrul Consiliului.ăŃile de punere în aplicare a clauzei de solidaritate vor fi stabilite prin decizie a Consiliului, laă a Comisiei si a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politicaării acestei clauze, Tratatul de la Lisabona prevede evaluarea periodică, deătre Consiliul European, a ameninŃărilor cu care se confruntă Uniunea.

12.

Politica de vecinătate a Uniunii (art.8 din TUE)

Politica European

din 2004, cu scopul de a realiza o zon

Tratatul de la Lisabona confer

din vecin

Uniunii este consacrat

Astfel, potrivit Tratatului, Uniunea dezvolt

unui spa

strânse

Totodat

valorilor Uniunii în statele vecine acesteia, oferindu-le acestora posibilitatea de a avea acces la o parte

din pia

UE

ă de Vecinătate este un instrument dezvoltat de Uniunea Europeană după extindereaă de securitate si stabilitate în jurul graniŃelor Uniunii.ă un cadru juridic stabilirii de relaŃii privilegiate între Uniune si stateleătate. Pentru prima data in istoria construcŃiei europene, importanta relaŃiilor de vecinătate aleă la nivel de Tratat.ă relaŃii privilegiate cu Ńările învecinate, în vederea stabiliriiŃiu de prosperitate si de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii si caracterizat prin relaŃiisi pasnice, bazate pe cooperare.ă, Politica de vecinătate este instrumentul care asigură cooperarea regională si promovareaŃa unică, determinând o integrare economică progresivă si intensificarea cooperării politice întresi aceste state.

13.

Revizuirea tratatelor (art.48 din TUE)

Ini

Ńial, până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Tratatul privind Uniunea Europeană

prevedea c

ă orice stat membru sau Comisia poate înainta Consiliului propuneri de modificare a

8

tratatelor. Acest lucru deschide calea, în cazul în care Consiliul este de acord, pentru convocarea de

c

necesita acordul unanim al statelor membre, precum

conformitate cu propriile proceduri interne corespunz

tratat.

Prin modificarea adus

distincte:

ătre Presedintele Consiliului a unei ConferinŃe Interguvernamentale (CIG). Modificarea tratatelorsi ratificarea de către toate statele membre, înătoare, înainte de intrarea în vigoare a unui nouă conŃinutului art.48 din TUE, Tratatul de la Lisabona prevede patru proceduri

·

reprezentan

ai Comisiei;

procedura ordinară cu ConvenŃie - presupune convocare unei ConvenŃii, alcătuită dinŃi ai parlamentelor naŃionale, ai guvernelor naŃionale, ai Parlamentului European si

·

European decid c

Conven

procedura ordinară fără ConvenŃie – atunci când Consiliul european împreună cu Parlamentulă, raportat la amploarea amendamentelor, nu este necesară convocarea uneiŃii;

·

domenii/amendamente men

Partea a III-a din TFUE, ceea ce înseamn

referitoare la PESC, ac

procedura de revizuire simplificată – pot face obiectul acestei proceduri anumiteŃionate în mod expres (art. 48 alin. 6, 7 TUE – poate fi inclusă aiciă că nu fac obiectul procedurii simplificate prevederileŃiunea externă a UE, prevederile instituŃionale);

·

anumitor condi

unanimitate

Procedurile simplificate, inclusiv clauzele pasarel

Consiliul european sau în Consiliu. În plus, procedura prev

dreptul familiei fac obiectul unui drept de veto al parlamentelor na

clauzele pasarelă (passerrelles/bridges) - reprezintă prevederi care permit modificareaŃii procedurale, fără amendarea formală a tratatelor; este necesar votul cu8 .ă fac obiectul unui drept de veto al statelor membre înăzută de art. 48 alin.(7) si clauza privindŃionale.

14.

Tratatul de la Lisabona continu

legisla

jurispruden

intermediul deciziilor Cur

PreeminenŃa dreptului comunitară tradiŃia celorlalte tratate modificatoare, respectiv de a transpune înŃia primară principii deja formate si aplicate la nivel comunitar pe cale cutumiară oriŃială. Astfel, principiul supremaŃiei dreptului comunitar, afirmat anterior doar prinŃii de JustiŃie a ComunităŃilor Europene, îsi găseste consacrarea în cadrul unei

Declara

Uniunii Europene, tratatele

dreptul statelor membre, în condi

Ńii9 anexate Tratatului: „…în conformitate cu jurisprudenŃa constantă a CurŃii de JustiŃie asi legislaŃia adoptată de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cuŃiile prevăzute de jurisprudenŃa menŃionată”.

15.

Clauza de retragere (art.50 din TUE)

Pân

care un stat poate adera la Uniune, îns

construc

ă la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dreptul comunitar prevedea modalităŃile prină nu si cele prin care ar putea decide să o părăsească. Ori, cumŃia europeană se doreste a fi de natură democratică, posibilitatea de a fi părăsită trebuie lăsată

statelor participante, chiar dac

Tratatul de la Lisabona introduce o clauz

în orice moment posibilitatea de a se retrage din Uniune, „conform cu regulile lor constitu

Statul care dore

Consiliului, Uniunea va negocia

retragere,

în acest sens.

Tratatele înceteaz

sau, în absen

care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauz

termen.

Membrul care reprezint

nu particip

ă acest lucru nu s-a întâmplat încă la nivel de stat.ă de retragere voluntară, admiŃând astfel că statele membre auŃionale”.ste să se retragă notifică intenŃia sa Consiliului European, iar în baza orientărilorsi încheia cu statul respectiv un acord care va stabili condiŃiile deŃinând seama si de cadrul viitoarelor relaŃii. TFUE prevede parcurgerea mai multor proceduriă să se aplice statului în cauză de la data intrării în vigoare a acordului de retragereŃa unui astfel de acord, după doi ani de la notificarea menŃionată cu excepŃia cazului înă, hotărăste în unanimitate să proroge acestă în cadrul Consiliului European si al Consiliului statul membru care se retrageă nici la dezbaterile si nici la adoptarea deciziilor Consiliului European si ale Consiliului care

8

(4) TFUE (cooperare judiciar

- ex. art. 31 alin. (3) TUE (PESC), art. 81 alin. (3) TFUE (dreptul familiei), art. 82 alin. (2) lit. d), 83 alin. 1(), 86 alin.ă în materie penală).

9

DeclaraŃia nr.17 cu privire la supremaŃie

9

privesc statul în cauz

Chiar

candidaturii

ă.si în urma retragerii, Tratatul oferă statului respectiv sansa de a reveni în Uniune, prin depunereasi parcurgerea procedurilor specifice necesare (prevăzute de art.49 din TUE).

4. Institu

Ńiile Uniunii Europene

Tratatul de la Lisabona nu schimb

continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie. Cu toate acesta, Tratatul introduce câteva

elemente noi menite s

ă fundamental structura instituŃională a Uniunii, care se va baza, înă amelioreze eficienŃa, coerenŃa si transparenŃa instituŃiilor, astfel încât acestea să

poat

Num

Comisia European

ă răspunde mai bine exigenŃelor cetăŃenilor europeni.ărul instituŃiilor se ridică acum la sapte: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul,ă, Curtea Europeană de JustiŃie, Banca Centrală Europeană si Curtea de Conturi 10.

Fiecare institu

procedurile, condi

Ńie acŃionează în limitele atribuŃiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cuŃiile si scopurile prevăzute de acestea, cooperând între ele în mod loial.

1. Parlamentul European

(art.14 din TUE)

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European îi reprezint

A

democratic al Uniunii, îndeosebi datorit

ă pe cetăŃenii Uniunii Europene.sa cum s-a menŃionat, Tratatul consolidează rolul Parlamentului European si implicit caracterulă extinderii procedurii co-deciziei (procedura decizională

ordinar

Prin urmare, Parlamentul European devine co-legislator în domenii precum imigra

judiciar

personale sau drepturile de proprietate intelectual

securitatea energetic

De asemenea, Parlamentul cap

dar

Parlamentul European va avea de asemenea un rol sporit în:

ă/comună)11 la noi arii de competenŃa Uniunii.Ńia ilegală, cooperareaă în materie penală, cooperarea poliŃienească, fondurile structurale, transporturi, protecŃia dateloră. Cele mai importante domenii sunt considerateă, precum si politicile comercială si agricolă comună.ătă puterea de a se pronunŃa asupra proiectului de buget multianual al UE,si asupra bugetelor anuale.

-

procedura de revizuire a tratatelor;

-

desemnarea persoanelor pentru poziŃiile decizionale importante ale UE;

-

încheierea acordurilor internaŃionale în general12

s

asociere

i îndeosebi încheierea acordurilor desi a acelor acorduri care au implicaŃii bugetare sau instituŃionale;

-

c

procedura de delegare a competenŃelor de adoptare a actelor fără caracter legislativ deătre Comisia Europeană

13

puteri egale în a decide modalitatea de control al deleg

stabilesc mecanismele de control, de c

legisla

, în cadrul căreia Consiliul si Parlamentul European vor aveaării; de asemenea, aceste instituŃiiătre statele membre, a actelor de implementare aŃiei europene (procedura de comitologie)14;

-

adoptarea acŃiunilor de combatere a discriminării15

s

cet

Potrivit Tratatului de la Lisabona, num

plus Pre

stabilindu-se un prag minim de 6 reprezentan

European va avea competen

i de consolidare a drepturilorăŃenilor Uniunii16 sunt condiŃionate de obŃinerea aprobării Parlamentul European;ărul membrilor Parlamentului European se reduce de la 785 la 750,sedintele. DistribuŃia locurilor se face conform principiului „proporŃionalităŃii degresive",Ńi si unul maxim de 96 reprezentanŃi/stat membru. ConsiliulŃa de a decide asupra modificării componenŃei Parlamentului, prin vot unanim

s

Prin derogare, în perioada 2009-2014, Parlamentul European are 754 de europarlamentari.

i după consultarea acestuia.

10

Art.13 alin.(1) din TUE;

11

art. 294 din TFUE;

12

art. 218 alin.(6) TFUE;

13

Art. 290 din TFUE

14

Art. 291 din TFUE

15

art. 19 TFUE

16

art. 25 TFUE

10

România î

Nisa, pân

pe teritoriul României va fi cel prev

Protocolul privind dispozi

privind func

Atomice.

si păstrează numărul de 33 parlamentari europeni alocat conform prevederilor Tratatului de laă la alegerile europene din 2014, când numărul reprezentanŃilor în Parlamentul European alesiăzut de decizia Consiliului European, adoptată în temeiul art. 2 dinŃiile tranzitorii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la TratatulŃionarea Uniunii Europene si la Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene a Energiei

2. Consiliul European

(art.15 din TUE)

Prin Tratatul de la Lisabona, se confirm

european. În acela

ă pentru Consiliul European apartenenŃa la sistemul instituŃionalsi timp, prin tratat este definită si misiunea noii instituŃii, în sensul că aceasta „oferă

Uniunii impulsurile necesare dezvolt

Consiliul European nu exercit

O noutate important

contureaz

Consiliului European era stabilit

Potrivit Tratatului, Consiliul European este compus din

precum

ării acesteia si îi defineste orientările si priorităŃile politice generale”.ă funcŃii legislative.ă în ceea ce priveste Consiliul European este aceea că, prin Tratatul de la Lisabona, seă o reglementare a modului de funcŃionare a acestei instituŃii. Până la Lisabona, funcŃionareaă pe baza normelor cutumiare, apărute si consolidate în timp.sefii de stat sau de guvern ai statelor membre,si din presedintele său17

s

externe

Consiliul European se întrune

ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide s

i presedintele Comisiei. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afacerisi politica de securitate18 participă la lucrările Consiliului European.ste de două ori pe semestru la convocarea presedintelui său. Atunci cândă fie asistat de un ministru

s

impune, pre

Consiliul European se pronun

Deciziile Consiliului European referitoare la interesele

extern

regiune, ori pot aborda o anumit

puse la dispozi

i, în ceea ce îl priveste pe presedintele Comisiei, de un membru al Comisiei. Atunci când situaŃia osedintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European.Ńă prin consens, cu excepŃia cazului în care prin tratate se dispune altfel.si obiectivele strategice ale Uniunii privesc politicaă si de securitate comună, precum si celelalte domenii ale acŃiunii sale externe, relaŃiile cu o Ńară sauă tematică. Acestea precizează durata lor si mijloacele care urmează a fiŃie de Uniune si de statele membre.19

3. Consiliul

(art.16 din TUE)

Cunoscut mai mult sub denumirea de „Consiliul Uniunii Europene”, aceast

reprezentan

Inova

introducerii votului cu majoritate calificat

ă instituŃie este formată dinŃii guvernelor statelor membre.Ńia adusă Consiliului este reprezentată de modul de desfăsurare a procesului decizional, în sensulă, ca regulă generală

20

Prin derogare de la art.16 alin.(4) din TUE, începând cu 1 ianuarie 2014

stabilite prin

propunerea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe

securitate, majoritatea calificat

reprezentând statele participante, care reunesc cel pu

Începând cu 1 noiembrie 2014

tranzitorii

calificat

cincisprezece dintre ace

Uniunii.

Minoritatea de blocaj trebuie s

de 35% din popula

.si sub rezerva dispoziŃiilorProtocolul privind dispoziŃiile tranzitorii, în cazul în care Consiliul nu hotărăste lasi politica deă se defineste ca fiind egală cu cel puŃin 72% din membrii Consiliului,Ńin 65% din populaŃia Uniunii.si sub rezerva dispoziŃiilor stabilite prin Protocolul privind dispoziŃiile, în cazul în care, în temeiul tratatelor, nu toŃi membrii Consiliului participă la vot, majoritateaă se defineste ca fiind egală cu cel puŃin 55 % din membrii Consiliului, cuprinzând cel puŃinstia si reprezentând state membre care întrunesc cel puŃin 65 % din populaŃiaă cuprindă cel puŃin patru membri ai Consiliului, care reprezintă mai multŃia statelor participante, plus un membru, în caz contrar se consideră a fi întrunită

majoritatea calificat

ă (Compromisul Ioannina)21.

17

A se vedea supra, SecŃiunea 3 pct.2

18

Are si calitatea de vicepresedinte al Comisiei Europene

19

Art.22 din TUE

20

A se vedea supra, SecŃiunea 3 pct.821 Art.16 alin.(4) din TUE, art.238 alin.(3) din TFUE;

TRATATUL DE LA LISABONA

ASUPRA CONSTRUC

1. Generalit